Mama , nu ne mai aștepți

Mamă ! nu ne mai aștepți să venim cu plugușorul de departe prin nămeți ,astăzi nu ne mai duci dorul! Am ajuns și noi ca tine, așteptăm cu-nfrigurare vre-un copil la noi să vină , prin nămeți făcând cărare. Stau la geam privind departe printre anii ce-au trecut când umblam cu plugușorul ,astăzi parul mi-e cărunt. Mă doare singurătatea, mă doare că voi v-ati dus, visez ierni de altădată și vorbe ce nu le-am spus. De o caldă-mbrățișare mi-e door ! și-atât suspin! Prin viscol și prin zăpadă aș vrea iar la voi să vin!