o veste trista

In 12 nov am primit o veste trista de la o verisoara a tatalui meu Rica Ciobanu  din Stanita caruia ia murit un baiat ,de varsta fratelui meu Ionel , în Italia.A fost inmormantat acolo. Nu-l vazuse de 10 ani si n-o sa-l mai vada niciodata.Nu stia sarmana mama pe cine sa caute si ce sa spuna. Am plans si am scris pentru ea si copilul ei.

Bat clopotele azi în sat

Şi pentru fiul tău plecat .

Nu l-ai văzut de zece ani

Please să caştige bani

Să se intoarcă iar in sat

Cu păr cărunt însă bogat

N-a mai ajuns !să-l vezi măcar!

Ai plâns de dor, plăns în zadar.

Printre  străini e îngropat

Şi nici măcar nu l-ai vegheat

Să stai la căpătâiul lui

Şi-aşa târziu să poţi să-i spui

Că l-ai iertat şi l-ai iubit

Ai vrut să fie fericit.

O mamă ! nu poţi măsura

Durerea din inima ta

În lacrimile adunate

s-ar Îneca tările toate!

Nu am cuvinte să te-alin

Când dumnezeu este hain.

Tot el încet o să-ţi mai dea

Putere să poţi îndura.